poezia mamei mele-viata ei cea grea

FRUNZA GALBENA DE TOAMNA
Frunza galbena de toamna batuta de vant, lume am sa-ti povestesc prin cate am trecut. De cand am venit pe lume necazul l-am cunoscut si-am fost purtata ca o frunza batuta de vant. Parinti ce m-au crescut tot mereu se-n strainau iar pe mine ma lasau pe unde nimereau. Iar acum,cand eu sunt mare si am viata mea se lauda la lumea toata ca au o fata ca o stea ce straluceste zi si noapte ca tot robot ea este ca are de toate-n casa ei totu e doar o poveste. O lume,de m-ai intelege prin cate am trecut ca am facut din noapte zi de sunt azi om de rand de cate ori zaresc pe drum pe o copila imi amintesc de viata mea ce-a fost ca o furtuna. Si -Ii multumesc lui Dumnezeu ca sa indurat sa nu raman ca frunza-n vant cand viata mi-o scriu intru-n cuvant.

DESPRE PRIETENIE

prietenia-oare ce este prietenia? stiti?Se spune ca prietenul la nevoie se cunoaste insa cateodata nu cred....de ex :multi va sunt alaturi in momente grele dupa un timp ce le vei spune sa plece ?nuuuu.....asta inseamna prietenia sa iti iubesti aproapele si sa ai incredere in el(ea).sa il ajuti sa depaseasca lucruri grele si stiu e gre insa prietenia poate face si minuni uneori.De ex eu am cunoscut o fata la4 ani ne-am inteles bine insa am aflat ca mama ei o parasise si ca ea a stat cu tatal ei iar cea lalta sora la matusa ei.Insa am ajutato sa uite de aceste momente grele chiar daca ,unii erau impotriva prieteniei nonoastre .Am crescut impreuna am invatat impreuna si la un moment dat in cl4a bunica sa dupa mama ,a venit la noi si a facuto pe mama mea in tot felul.A trebuit sa plece,insa noi si in zioa de azi ,indiferent cine vrea sa ne desparte nu va reusi niciodata pentru ca noi ne intelegem ca 2 surori.chear daca sora ei ma ignora si are ciuda pe mine fiinca sora sa se intelege mai mult cu mine decat ea ,nu dau inportanta fiinca ea va rmane mereu in inima mea ca o sora si o buna prietena.Sper ca acest ex real sa va indrume spre calea dreapta nu pe calea gresita,sa aveti grija ce prieteni va faceti ca ai tarziu veti regreta........si nu stiti cat de mult...

compunere-privind norii suri

Priveam cerul albastru
Priveam cerul pe care se adunau gramezi amenintatoare de nori cenusii.pareau niste balauri fricosi,cu gurile deschise,tarandu-se greoi deasupra pamantului.Vantul lovea salbatic pomii golasi ce se aplecau neputinciosi.Frunzele alergau ingrozite,alungate de suflarea napraznica si inghetata. Deodata,stropi reci de ploaie se napustira peste natura vesteda.Porumbul tremura in haina lui zdrentuita.O tipsie de floarea soarelui zambea stramb dintr-un colt de gradina unde fusese uitata.Printre straturile pustii de unde fusesera scosi cartofii,pamantul bolovanos privea posomorat.Ploaia biciuia nemilos pamantul trudit.Cate o vrabiuta ciripea speriata adapostindu-se zgribulita sub stresina casei.Totul era atat de trist!Incercam sa-mi aduc sub pleoape luminici si vuiosia veri.Licareau slab printre lacimile care le simteam sub gene.

compunere

Intru-n lan de grau traia o prepelita cu puii ei erau tare frumosi,cuminti si ascultatori,umpland sufletul mamei lor de bucurie.Tatal lor era si el mandru de puii sai si ar fi facut orice pentru ei. Asa mici cum erau,pui de prepelita erau curiosi, cercetand imprejurimile de dimineata pana seara,degandindu-se ca pot aparea pericole de tot felul. intr-o zi , pe cand topaiau prin lanul unduind in bataia vantului,au tras o sperietura pe cinste din cauza unui soarece de camp care a iesit din adapostul sau in cautare de hrana.deodata,acesta a dat busna in mijlocul lor atunci cand se asteptau mai putin, ravasindu-le locul de joaca. puii n-au mai stat pe canduri,ci s-au imprastiat care incotro a apucat, in afara de unul dintre ei,cel mai mic si mai slabut,care s-a impieicat intr-un ciot si a ramas in urma.insa ceilalti puisori nu l-au parasit.Eis-au intors sa-l ajute si pe el sa fuga, sprijinindu-l, asa cum trebuie sa faca toti fratiorii.Impreuna,au mers la cuibul lor caldut si sigur si le-au povestit parintilor ce-au patit.Fericiti ca au scapat cu bine, tatal si mama prepelita,intelegatori,s-au multumit doar sa-i certe pentru neatentia lor,mustrandu-i bland si -i-au invatat cum sa se pazeasca alta data.

poezie

Ingerasul meu iubit tu niciodata nu ai trandavit ea-i ajutat la bine si la greu pe cei saraci plecati de-acasa fara un drum in viata. puterea ta cea sfanta sa lipit de focul inimi al dragostei,al vieti pe pamant, si-al tuturor copiilor de pe acest taram.